- cerboáicã
- s. f., g.-d. art. cerboáicei; pl. cerboáice
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
cerboáicã
Look at other dictionaries:
cerboaică — CERBOÁICĂ, cerboaice, s.f. Femela cerbului; ciută. – Cerb + suf. oaică. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CERBOÁICĂ s. v. ciută. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cerboáică s. f., g. d. art. cerboáicei; … Dicționar Român
ciută — CIÚTĂ, ciute, s.f. Femela cerbului; cerboaică. ♦ Epitet dat unei fete sau femei tinere suple, cu mişcări vioaie şi pline de eleganţă. – cf. alb. s h u t ë. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CIÚTĂ s. (zool.) cerboaică. (ciută e femela… … Dicționar Român
cerb — CERB, cerbi, s.m. Mamifer rumegător de pădure, de talie mare, zvelt, cu coarne bogat ramificate, cu coada scurtă (Cervus elaphus). ♢ Cerb lopătar = specie de cerb cu coarnele lăţite în formă de lopeţi şi cu corpul puternic (Cervus dama). – lat.… … Dicționar Român
